1. Descrierea Afacerii
Misiunea, scopurile si obiectivele afacerii
Telul
cafenelei este de a oferi un meniu special de cafea, ceai si ciocolata de cea
mai buna calitate intr-o atmosfera vesela si relaxanta.
Obiective:
·
Deschiderea
unei cafenele de succes, avand ca segment tinerii bucuresteni din clasa de
mijloc.
·
Adaptarea
permanenta la mediul de afaceri din Bucuresti prin oferirea de noi produse si
modalitati de petrecere a timpului liber.
·
Un numar
minim de 100 de clienti / zi in primul an de afaceri.
·
Dezvoltarea
unei relatii de incredere cu clientii, astfel incat promovarea cafenelei sa se
realizeze in primul rand prin recomandari.
Descrierea afacerii
Societate
Retro Cafee, persoana juridica romana, a fost infiintata pe data de 20.03.2012,
avand ca obiect principal de activitate vanzarea de bauturi, cu consumarea în
local, cu sau fara program distractiv. Societatea este inregistrata la
Registrul Comertului sub nr.3546 si isi are sediul in Bucuresti.
Descrierea produselor si serviciilor
Cafeneaua
va vinde produse pe baza de cafea, ceai, bauturi alcoolice si racoritoare,
produse de patiserie, prajituri si inghetata, clientii principali fiind tineri cu
varsta cuprinsa intre 20 si 45 de ani din clasa de mijloc din Bucuresti.
Pe
langa aceste produse, cafeneaua va organiza si seri tematice (karaoke, muzica
live, etc.). De asemenea, se va oferi acces gratuit la internet wireless si la
o serie de ziare si reviste mondene.
Conform
studiilor realizate, interesul principal al segmentului nostru tinta este axat
pe calitatea produselor si a servirii, in concordanta cu o atmosfera placuta si
cu preturi moderate. Consideram ca putem oferi produse la un pret mediu fara a
sacrifica astfel calitatea acestora sau calitatea servirii.
Tehnologia actuala si pozitionarea produsului pe piata
Aparatura
necesara (pentru prepararea produselor pe baza de cafea, ceai si ciocolata si
pentru pastrarea bauturilor si a produselor de patiserie) va fi obtinuta direct
de la furnizori, pe baza unui contract gratuit de comodat.
In
felul acesta, firma va detine aparatura moderna, fara costuri suplimentare. In
plus, furnizorii de cafea vor asigura si training-ul salariatilor privind
utilizarea aparatelor dar si modalitatea de servire a produselor.
Dezvoltarea ulterioara
Managementul
societatii este constient de evolutia rapida a tendintelor si nevoilor
segmentului sau tinta. Studiile periodice de piata si analiza concurentei vor
ajuta firma sa anticipeze dorintele clientilor sai si sa lanseze produse si
servicii noi, astfel incat sa ramana in topul preferintelor acestora.
In
functie de sugestiile clientilor se vor lansa noi produse pe baza de cafea sau
cocktailuri, se vor organiza concursuri pentru clienti (ex. propunerea /
crearea unui produs nou), se vor oferi produse „deschise” – clientul isi creaza
propria bautura prin comandarea dintr-un set de ingrediente, etc. Serile
tematice vor fi de asemenea adaptate in functie de popularitatea observata si
de sugestiile clientilor.
In
functie de rezultatele primei cafenele si de evolutia pietei, managementul
doreste deschiderea unor noi locatii atat in Bucuresti, cat si in alte orase
ale tarii, sub acelasi nume, pentru a crea un lant de cafenele.
Planul de productie
Cafeneaua
va incheia contracte cu urmatorii furnizori:
·
Cafea: Julius Meinl Romania (cafea Julius Meinl), Strauss Romania
(Doncafe si Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle
Romania (Nescafe), Pro Brands Distribution (Illy);
·
Bauturi
racoritoare: Coca – Cola Hellenic, American Pepsi;
· Bere: Heineken
Romania, Ursus Breweries, InBev Romania, United Romanian Breweries Bereprod;
·
Produse
de patiserie si prajituri: laboratorul de cofetarie ......
·
Sandwich-uri:
Snack-Attack, Toscana;
·
Inghetata:
Betty Ice, Delta.
Managementul
prefera parteneriatul cu furnizorii in locul aprovizionarii din magazine gen
Metro sau Selgross datorita economiei de timp (furnizorii vor aduce marfa
direct la punctul de lucru) dar si datorita faptului ca astfel cafeneaua va
beneficia in mod gratuit de aparate si materiale promotionale.
Aprovizionarea
se va realiza o data la 2 saptamani in cazul bauturilor si a inghetatei si zilnic
in cazul produselor de patiserie, prajituri si sandwichuri. In acest fel nu va
fi necesar un spatiu mare de depozitare. Bauturile, cafeaua si ceaiul vor fi
depozitate la punctul de lucru intr-o camera special amenajata.
Seful
de cafenea va fi responsabil de gestiunea stocurilor.
Asigurarea calitatii
Societatea
este constienta ca pentru a crea o relatie de lunga durata cu clientii sai,
calitatea produselor si a serviciilor este un punct critic.
Pentru
a asigura calitatea produselor finale, compania se bazeaza pe calitatea
input-urilor si a proceselor. Astfel, furnizorii companiei sunt recunoscuti pe
plan national (si chiar international) pentru calitatea produselor oferite.
Procesul de preparare al produselor pe baza de cafea si ceai si al
cocktailurilor va respecta intocmai parametrii stabiliti, pentru a obtine
calitate maxima.
Astfel,
cafeneaua va respecta cu strictete standardele de calitate, cerand aceasi
atitudine si din partea furnizorilor si colaboratorilor sai.
De
asemena, societatea va permite o comunicare directa cu clientii, prin intermediul
unei cutii de sugestii / reclamatii existente in cafenea dar si prin publicarea
numarului de telefon al responsabilului de cafenea intr-un loc vizibil. Cutia
de sugestii/reclamatii va fi consultata in mod periodic, nemultumirile si
sugestiile clientilor fiind atent analizate si solutionate.
Localizarea afacerii
Managementul
este constient ca locatia unei cafenele este la fel de importanta ca si
calitatea produselor si a servirii. Astfel, cafeneaua dispune de un vad
comercial deosebit, fiind amplasat la adresa Calea Dorobantilor nr.245.Accesul la
amplasament se poate face usor cu mijloacele de transport in comun, existand
insa si posibilitatea de a parca in apropiere.
Reprezentand
un amanunt critic in acest tip de afacere, s-a acordat maxima atentie alegerii locatiei
optime.
2. Planul de Marketing
Descrierea Pietei
Date generale asupra pietei din Europa si din Romania
Economia Uniunii Europene este estimata sa
scada cu 2% in 2009 pe fondul crizei economice financiare care a cuprins
intreaga lume. PIB-ul Europei de Est se va contracta cu aproximativ 6%, aceasta
zona fiind considerata mai vulnerabila in fata in fata turbulentelor financiare
prezente.
In primele 3 semestre ale anului 2008,
economia Romaniei a inregistrat cea mai mare crestere din Uniunea Europeana, si
anume 8,9%. Incepand cu trimestrul al patrulea, economia a intrat insa pe o
panta descendenta, PIB-ul avand o crestere de doar 2,9% comparativ cu aceeasi
perioada din 2007.
Cresterea economica a Romaniei in 2009 va fi
semnificativ mai mica fata de 2008, unii specialisti considerand ca ar putea fi
chiar negativa in contextul scaderii exporturilor, înaspririi conditiilor de
creditare pentru firme si gospodarii si al perspectivelor privind declinul
consumului si investitiilor.
La 1 ianuarie 2008 populatia Romaniei era de
21,5 milioane de locuitori, din care 55% locuieste in mediul urban, potrivit
datelor publicate de Institutul National de Statistica. Din totalul locuitorilor,
48,8% sunt barbati. Populatia tanara (0-14 ani) reprezenta 15,2% din totalul
populatiei, populatia adulta 70,41%, iar cea varstnica (65 ani si peste) 14,9%;
Descrierea Industriei
Segmentul
Horeca a fost cel mai dinamic sector de consum in Romania, avand o crestere de
peste 70% in ultimii 6 ani. Numarul persoanelor care prefera sa iasa in oras a
fost din ce in ce mai mare in ultimii ani. Romanii au inceput sa aiba o viata
sociala mai activa, preferand sa se intalneasca cu prietenii in afara casei,
insa a crescut si numarul intalnirilor de afaceri care s-au mutat din birouri
in cafenele si restaurante.
Peste
34.000 de restaurante si baruri erau prezente la inceputul lui 2009 pe piata din
Romania, estimata la 2,5 miliarde de euro, in crestere cu 12% fata de aceeasi
perioada a anului trecut, potrivit Oficiului National al Registrului
Comertului.
La
nivel national sunt inregistrate in prezent 21.333 de baruri si 12.900 de
restaurante, capitala fiind lider de piata cu o cota de 10,4% (peste 1.000 de
baruri si aproape 2.450 de restaurante). Printre judetele cu cele mai multe
unitati de profil se pot numara si Constanta, Timis, Cluj si Iasi care,
impreuna cu Bucuresti, detin 30% din numarul total de restaurante si baruri. Pe
ultimele locuri sunt judetele Giurgiu (doar 230 de restaurante si cafenele),
Ialomita si Covasna (fiecare cu putin peste 300 de unitati de profil).
In
aceasta perioada nesigura economic, piata Horeca a simtit mai putin
turbulentele financiare comparativ cu alte domenii.
Piata cafenelelor din Romania
Cafeneaua
este considerata de multi cel mai profitabil business din industria Horeca,
datorita marjelor de profit mari. Aceasta piata este caracterizata de un trend
ascendent, avand chiar si in conditiile actuale potential cu o abordare
corecta.
Numarul
de cafenele este in continuare scazut comparativ cu alte tari europene. Media
europeana indica o cafenea la 2.000 de locuitori, in timp ce in Bucuresti este
o cafenea la 7.000 de locuitori. Capitala numara in prezent mai putin de 500 de
cafenele, in conditiile in care in Praga numarul lor depaseste 1.000, iar in
alte capitale europene precum Parisul sau Londra exista peste 3.000 de astfel
de locatii.
In
ultima perioada numarul cafenelelor a crescut foarte mult, atat in Bucuresti,
cat si in orasele de provincie. Au aparut branduri noi de cafea si lanturi
de cafenele care s-au extins la nivel local sau national, individual sau
prin franciza. Numarul cafenelelor a crescut datorita cererii vizibile, dar si
datorita cresterii numarului de spatii comerciale de tip mall, a spatiilor de
birouri etc. Cafenelele stradale cresc mai incet datorita lipsei de spatii
cu vad si a nivelului chiriilor.
Astfel,
in 2008, in Bucuresti se inregistra un consum de 450 de cesti de cafea pe zi.
Ca si trend al clientilor, in cursul saptamanii fluxul de clienti este mai
ridicat dimineata - oameni de afaceri care isi incep ziua cu o cafea la pachet,
la pranz – pentru pauzele de masa si seara cand clientii ies cu prietenii.
Bineinteles in weekend numarul de clienti este considerabil mai mare.
Preturile
practicate in cafenele sunt destul de ridicate, astfel incat majoritatea
consumatorilor nu isi permit sa iasa in oras in mod frecvent. Acest
lucru inhiba intr-o oarecare masura cresterea consumului. Daca in Italia un
espresso costa intre 0,80 - 1,20 euro, in Germania 1,2 - 1,8 euro,
in Franta 1,2 - 2,00 euro, in Romania, un espresso costa intre 1,1 si 1,7
euro. Pretul este aliniat la Europa dar puterea de cumparare este mult mai
mica. O cafenea in Italia vinde 3-6 kg/zi, produsul cel mai vandut fiind
cafeaua. In Romania, locatiile cu mai mult de 1 kg / zi sunt foarte rare
si in majoritatea cafenelelor, cel mai vandute produse sunt, paradoxal, apa sau
berea.
Legea
privind fumatul in locurile publice inchise, intrata in vigoare de la 1
ianuarie, a dus la cresterea numarului de locatii exclusiv destinate
fumatorilor si nu a diminuat consumul de tutun asa cum estimau autoritatile. In
urma modificarilor facute la aceasta lege, de la 1 ianuarie fumatul este permis
in locatii publice doar in jumatate din suprafata utila si doar daca aceasta
este izolata complet de restul spatiului public.
Patronii
restaurantelor sau cafenelelor cu suprafete sub 100 de metri patrati pot opta
daca localul este destinat fumatorilor sau nefumatorilor. In cele mai multe
cazuri se opteaza ca locatia sa fie dedicata fumatorilor, avand in vedere ca
majoritatea celor care ies sa consume cafeaua in oras sunt fumatori. O
inerzicere a fumatului ar putea diminua afacerea unui restaurant sau cafenea cu
pana la 30%.
Profilul consumatorului roman de cafea
Conform ultimelor statistici realizate de Organizatia
Internationala a Cafelei consumul
mediu anual de cafea in Romania este de 2,3 kilograme pe cap de locuitor, jumatate din media europeana, unde consumul de cafea este
de aproximativ 5 kg pe cap de locuitor. Consumatorul tipic de cafea
pentru Romania este in 60% din cazuri femeie, in majoritate intelectuala,
realizeaza venituri de la mediu in sus, bea o ceasca de cafea dimineata si,
eventual, una dupa-amiaza si o prefera amara.
Procentul
romanilor care cumpara cafea de mai mult de doua ori pe saptamana a
crescut in ultimii ani, dar nu intr-un ritm considerabil. La fel a crescut si
cantitatea de cafea consumata zilnic. Romanii au inceput sa bea mai mult de o
ceasca de cafea pe zi, cum erau obisnuiti din trecut, insa tot sunt in
urma celorlalti cetateni ai Europei.
In
80% din ocaziile de consum, cafeaua este preparata in casa, de preferabil la
ibric. Cafenelele, restaurantele sau fast-food-urile au o pondere de doar 10%
din ocaziile de consum, la fel ca automatele de cafea. Bautul cafelei
face parte dintr-un ritual zilnic, care prevede de cele mai multe ori ca
aceasta bautura sa fie consumata dimineata, inainte de a pleca la
serviciu.
Profilul clientului de cafenea
Potrivit
proprietarilor de cafenele, clientii obisnuiti sunt persoane cu varsta intre 18
si 40 de ani, educati, care apreciaza produse si servicii de calitate. Oamenii
de afaceri reprezinta 50% din clientii cafenelelor. Procentajul ajunge chiar la
70%, in cazul anumitor cafenele care sunt localizate in apropierea centrelor de
afaceri. In cazul acestora, fluxul clientilor este cel mai ridicat dimineata
devreme sau seara tarziu.
Consumul de cafea in cafenele a crescut in Romania considerabil in
ultimii ani, impreuna cu o crestere semnificativa a numarului de clienti.
Aceste cresteri au fost acompaniate de o scadere a timpului petrecut la masa,
dupa modelul occidental. Totusi, suntem in continuare mult in spatele vecinilor
europeni.
Spre
deosebire de Romania, alte piete din Europa sunt chiar dominate de canalul Horeca.
De exemplu, in Belgia, 58% din piata cafelei este reprezentata de cafenele,
restaurante si fast-food-uri.
Criza
economica nu a afectat in acest moment foarte puternic piata cafenelelor.
Faptul ca aceasta afacere se adreseaza in primul rand segmentului middle-upper
class face ca piata de cafenele sa fie mai protejata de efectele crizei
economice in comparatie cu alte piete. In plus, nevoia de relaxare, de detasare
de problemele zilnice face din cafenea o locatie perfecta pentru o clasa
socio-economica din ce in ce mai stresata.
Este
foarte probabil ca in 2009 consumatorii sa iasa mai putin si astfel, consumul
prin Horeca sa scada. Insa atu-ul unei cafenele comparativ cu un restaurant sta
in nota de plata mult mai mica (aproximativ 4 - 5 EUR) pentru aceeasi placere
de a socializa in afara casei. Oamenii incearca in aceasta perioada sa
economiseasca bani si vor renunta probabil sa mai frecventeze restaurante
scumpe, insa nu se vor priva la fel de mult de placerea de a iesi la o cafea
alaturi de prieteni.
Schimbarile
cele mai probabile datorate crizei se vor vedea in notele de plata ale
cafenelelor, care vor scadea cu 10% – 15%, chiar daca numarul clientilor va
ramane aproximativ acelasi. Provocarea va fi de a atrage clienti noi si de a-i
pastra pe cei existenti, convingandu-i in acelasi timp sa consume printr-o
varietate de produse noi si printr-un serviciu de calitate.
Furnizori si distribuitori de cafea
Pe
piata din Romania activeaza aproximativ 10 producatori si importatori
importanti de cafea. Dintre acestia, Strauss Romania, Kraft Foods Romania,
Supreme Imex, Nestlé, Alca Co si Panfoods detin impreuna aproximativ 90% din
piata locala oficiala a cafelei. Strauss Romania este lider de piata, cu o cota
totala de aproximativ 50% din piata, urmata de Kraft Foods, cu aproape 25% din
piata si Tchibo Romania, filiala a grupului german Tchibo, cu o cota de piata de
10%.
In
timp ce companiile multinationale se orienteaza catre dezvoltarea segmentului
premium, producatorul roman Cafea Fortuna se orienteaza catre vanzarile de
cafea vrac, fiind lider de piata pe acest segment care la randul lui reprezinta
aproximativ 50% din volumul pietei de cafea la nivelul anului 2008.
Top
5 producatori de cafea macinata si brand-urile din portofoliu
·
Strauss
Romania, are in portofoliu brandul Doncafe
·
Kraft
Foods, companie care detine brandurile Jacobs si Nova Brasilia
·
Tchibo
Romania, compania germana care detine brandul Tchibo
·
Cafea
Fortuna, singura companie romaneasca de pe piata
·
Lavazza -
compania italiana isi distribuie cafeaua in Romania in parteneriat cu Strauss
Segmentul
Horeca este servit de divizii specializate ale producatorilor de cafea activi
pe piata romaneasca sau de companii care au ales sa comercializeze cafea doar
prin acest canal. In general cafeaua comercializata prin canalul Horeca este
diferita de cea pentru consumul casnic, avand o calitate superioara, mai putina cofeina si un gust mai puternic.
Potrivit importatorilor, cateodata ajung si în retail sortimente
de cafea buna, un exemplu ar fi Illy, care are în supermarketuri aceeasi cafea
ca si în cafenele, dar multi producatori de cafea au preferat sa ramana pe HoReCa.
Furnizorii de cafea pentru Horeca si-au adaptat pachetele de servicii în functie
de locatia vizata, oferind pe langa produsele pe baza de cafea si aparate in
custodie, materiale promotionale si cursuri de formare. Printre furnizorii de
cafea pentru segmentul Horeca pot fi mentionati:
·
Julius Meinl Romania (cafea Julius Meinl);
·
Divizia Horeca din cadrul Strauss Romania (Doncafe si Lavazza);
·
Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose);
·
Nestle Romania (Nescafe);
·
Pro Brands Distribution (Illy).
Segmentul tinta
Piata romaneasca a cafenelelor tinde sa transforme consumatorul
intr-un client tot mai pretentios. Gusturile si preferintele romanilor au
evoluat atat din perspectiva produselor pe baza de cafea consumate, cat si din
perspectiva aprecierii serviciului primit si a locatiei frecventate.
Consumatorii au inceput sa fie mai selectivi, sa treaca de la cafeaua la filtru
si cappuccino la plic catre preparate pregatite profesionist, sa recunoasca o
cafea buna si chiar sa dezvolte preferinte pentru un anumit brand.Designul
interior si serviciile conexe au inceput sa conteze de asemenea in algerea unei
cafenele.
Clientii Cafenelei Retro Cafee sunt locuitori ai Bucurestiului,
fac parte din categoria middle class, cu varsta cuprinsa intre 18 si 45 de ani,
sunt educati, le place sa socializeze si apreciaza un serviciu de calitate.
Dintre acestia, 80% sunt fumatori.
Cel mai mare trafic de clienti se va inregistra in weekend. In
cursul saptamanii cele mai mare vanzari se vor realiza intre orele 17 – 24,
insa vor exista foarte multi clienti care isi vor cumpara cafea la primele ore
ale diminetii. Cafeneaua nu va fi doar un mod de relaxare dupa serviciu, ci si
un loc de unde se poate procura cafeaua de dimineata sau unde se poate servi
pranzul in pauza de masa.
In ultima perioada preferintele clientilor de cafenele se îndreapta
catre specialitatile de cafea pe baza de espresso, cum ar fi espresso con panna
(espresso cu un varf de spuma de lapte), latte machiatto (espresso cu lapte si
spuma de lapte), triestino (espresso dublu cu spuma de lapte), cafe con panna
(espresso lung cu frisca), dar si affogato cafe (espresso cu înghetata),
ciocolata italiana sau trieste moca (ciocolata, espresso, lapte si frisca). Un
alt semn al rafinarii gustului consumatorului roman este si cresterea cererii
pentru cafelele aromate.Cafeneaua va oferi o gama larga de produse pe baza de
cafea, astfel incat sa poata satisface gusturile cat mai pretentioase ale
clientilor sai.
Concurenta
Piata cafenelelor din Romania este impartita intre lanturi
nationale si internationale mari, orientate catre segmentul premium, si
cafenele mici, mai mult sau mai putin personalizzate, centrate in majoritatea
cazurilor pe clasa medie.
O clasificare a tipurior cafenelelor din Bucuresti ar include:
·
cafenele tipice (amplasate cat mai central, oferind cateva
preparate culinare si, deseori, concerte sau alte evenimente): Turabo Cafe,
Cremcaffe sau ViaCafe;
·
cafenele self-service (cu autoservire) - Coffeeright (din
locatiile Gregory's);
·
cafenele bancare - BT Cafe;
·
cafenele din cladiri de birouri - City Cafe;
· cafenele din centre comerciale - Gloria Jean's Coffees (si cu
autoservire);
·
cafenele din hoteluri - Vienna Cafe (din JW Marriott Grand Hotel
Bucuresti)
·
cafenele din benzinarii - Vienna Cafe (din statiile OMV).
Locatiile cele mai agreate de
proprietarii de cafenele din Bucuresti sunt urmatoarele:
·
Lipscani - Universitate : Arcade Cafe; Coffee Right; Cream Cafe;
Turabo Cafe; Jos Palaria; Coyote Cafe; Cafeneaua Actorilor; Living Room; Cafe
Deko; Cooffe Grind; Studio Cafe; Market 8
·
Cismigiu: Caffé Latte; Salzburg; Pardon
Cafe; Your Cafe
·
Piata Romana: BCR Cafe; Turabo Cafe; El Cafe de mi finca; Coffee
Right; Centro Cafe; Epsicopiei; Turabo Cafe; Molinari
·
Dorobanti: BT Cafe; BRD Café; Belle Epoque; Rendez Vous; Centro
Cafe; High Heels; Mon Chery; Noblesse Cafe;Rouge Cafe
·
Alba Iulia – Unirea: Via Cafe; Coffee Right; Arcade; Caffpedia;
Asimo
Turabo Cafe
Turabo Cafe este in prezent lider de
piata, fiind prima cafenea romaneasca al carei concept a fost francizat. Cu o
cifra de afaceri de aproximativ 15 milioane EUR in 2008 si o retea de 40 de
unitati, Turabo Cafe previzioneaza pentru 2009 deschiderea a inca 20 de
cafenele, dintre care 5 in afara tarii. Conform oficialilor Turabo o cafenea
aduce venituri anuale intre 200.000 de euro si 800.000 de euro, in functie de
zona in care este amplasata sau de locurile de care dispune.
Starbucks
Starbucks a intrat pe piata din Romania
in 2007 ca rezultat al unui joint-venture dintre Starbucks Coffee Company si
partenerul sau european Marinopoulos Holding. Aceasta a fost prima cafenea din
Europa Centrala si de Est. Marele avantaj al acestei cafenele este renumele
care a devenit cunoscut in Romania inainte chiar de a fi deschisa cafeneaua
propriu-zisa.
In prezent, compania opereaza sase
cafenele in Romania, dintre care cinci in Bucuresti (Plaza Romania, Bucuresti
Mall, Baneasa Shopping City, Liberty Center, America House Center) si una in
Cluj-Napoca (Iulius Mall). Pentru 2009
Starbucks intentioneaza sa-si extinda operatiunile si sa deschida mai multe
cafenele.
De altfel, reteaua americana anuntat
deschiderea un nou segment de business, destinat exclusiv proiectelor din
mediul online, Digital Venture. Decizia de a investi
in tehnologia digitala face parte din strategia anticriza a companiei.
Cafepedia
Franciza Costa Coffee
Bourbon Cocktails & Coffee
Franciza Testa Rossa
Franciza Pascucci
Franciza Cup&Cino
Franciza Gloria Jean’s Coffees
Cafenele cu specific
Cafenele deschise de producatorii de cafea
Pentru o mai
buna reprezentare, producatorii de cafea Strauss Romania si Kraft Foods si-au
deschis si ei propriile cafenele.
Kraft a deschis
doua cafenele Jacobs in centrele comerciale Bucuresti Mall si Plaza Romania cu
o capacitate de 206 si respectiv 118 locuri. Aceste locatii vor fi operate in
parteneriat cu diversi investitori, cu o participare solida din partea Kraft
Foods.
Strauss Romania
a deschis in 2007 prima cafenea Doncafe Brasserie & Expresso Bar in
parteneriat cu un operator de cafenele
si restaurante. Planurile companiei israeliene vizeaza extinderea Doncafe
Brasserie & Espresso Bar in trei locatii noi, pe termen scurt.
Tchibo si-ar
putea face de asemenea intrarea pe segmentul cafenelelor. In luna martie 2008,
producatorul german a anuntat ca isi va concentra strategia de extindere in
HoReCa in Europa de Est, inclusiv Romania. Planurile sale nu s-au concretizat
pana in prezent.
Cafenele care au iesit de pe piata
Romaqua Group, imbuteliatorul
apei minerale Borsec, a decis sa inchida cafeneaua Metropolitan din Bucuresti
inaugurata in iunie 2008 in urma unei investitii de 80.000 EUR.
Nestle a iesit
de pe piata cafenelelor in 2008, pe locul celor doua cafenele fiind deschise
alte cafenele care apartin Kraft Foods.
CoffeeHeaven a
anuntat ca se va retrage din Romania, piata pe care a patruns odata cu
deschiderea centrului comercial Baneasa Shopping City, din cauza rezultatelor
sub asteptari obtinute in aceasta perioada. Brandul polonez a fost adus in
Romania prin intermediul Snack Attack, in urma unui joint-venture intre cele
doua companii si urma sa fie extins in alte trei locatii in 2009.
Privind politica
concurentei, se observa o tendinta clara de crestere a numarului de cafenele,
atat in Bucuresti, cat si in alte orase din tara. Din punctul de vedere al
gamei de produse si servicii, majoritatea cafenelelor existente ofera o gama
variata de produse bazate pe cafea, impreuna cu produse auxiliare (bauturi sau
mancare), precum si servicii menite sa fidelizeze clientii (internet wireless
gratuit, ziare sau reviste existente in cafenea, etc.).
Pentru a putea
face fata concurentei, Cafeneaua... va trebui sa aiba de asemenea un meniu
variat in specialitati de cafea, bauturi racoritoare sau alcoolice si preparate
culinare. In plus, atmosfera placuta si
serviciile de calitate vor contribui la atragerea si fidelizarea clientilor.
Un dezavantaj pe
care Cafeneaua... il are fata de concurenta este lipsa unui renume pe piata.
Consumatorul roman este intr-o anumita proportie snob, fiind atras de nume
mari, de cafenele, pe care mai intai le-a cunoscut din surse externe
(televizor, reviste, excursii in strainatate) si ulterior le-a descoperit si in
Romania. Totusi, Cafeneaua.... va incerca sa creeze o atmosfera prietenoasa, sa
construiasca o clientela fidela care apreciaza calitatea, demonstrand ca
renumele se poate construi.
Obiectivele de marketing si definirea strategiei
Societatea urmareste intrarea pe piata
cafenelelor, o piata cu un vizibil potential de exploatat chiar si in
conditiile economice actuale. Intentia conducerii este de a atrage si mai ales ales
fideliza clienti din clasa de mijloc, oferind produse de calitate la un pret
corect si cu un serviciu impecabil.
Cafeneaua... va fi perceputa ca un spatiu cald si primitor, unde personalul se imprieteneste cu clientii si creaza o relatie de incredere. Se doreste ca baza promovarii cafenelei sa fie recomandarile clientilor multumiti, alocandu-se un buget mic (nu mai mult de 2% din vanzari) pentru promovare.
Politica de produs
Cafeneaua va oferi o varietate de bauturi
pe baza de cafea, de la cappuccino, caffe latte, americano, mocha, mocha flake,
la espresso, ristretto, macchiato, etc., dar si un meniu cuprinzator de ceai si
ciocolata calda. Aceasta gama va fi completata de cocktailuri originale, bauturi
racoritoare si alcoolice.
Se va stabili si un parteneriat cu o
cofetarie si un magazin de sandwich-uri (ex. Snack Attack) care sa livreze
prajituri si sandvisuri ce vor fi tinute intr-o vitrina frigorifica si servite
clientilor.
Cafeaua va fi procurata direct de la un
distribuitor de cafea pentru segmentul HoReCa (Julius Meinl, Pro Brands
Distribution, Strauss Romania, Nordic Import Export Co SRL). Acest lucru va
garanta calitatea ridicata a cafelei, dar si o reducere a cheltuielilor cu
achizitionarea aparatelor de cafea (pot fi luate in custodie) si a elementelor
necesare servirii (cesti, meniuri, tavi, servetele, etc.) care de asemenea sunt
oferite in mod gratuit de partenerul ales.
Pe langa produsele sale, Cafeneaua va
oferi si acces gratuit la internet wireless si o serie de reviste si ziare
mondene. In plus, pentru a creste traficul de clienti in timpul saptamanii, se
vor organiza seri tematice (muzica de camera live, karaoke, sarbatori nationale
sau internationale, stan-up comedy, etc.).
Cafeneaua va oferi si posibilitatea
inchirierii spatiului pentru petreceri private in masura in care acest lucru va
fi solicitat.
Politica de pret
Preturile practicate vor incadra
Cafeneaua in categoria medie. In functie de produs, Cafeneaua va practica un
ados comercial de la 30% (bauturile alcoolice si non-alcoolice) pana la 300%
(produsele pe baza de cafea si ceaiurile).
Astfel, o cafea va costa intre 5 si 15
lei, o ciocolata calda intre 7 si 10 lei, bauturile non-alcoolice intre 5 si 8
lei, berea intre 6 si 12 lei.
In cursul saptamanii, intre orele 15.00
si 18.00, Cafeneaua va practica preturi reduse cu 20% pentru a atrage
clientela.
Clientii fideli vor fi rasplatiti
periodic prin oferirea unor bauturi sau chiar a intregii consumatii din partea
casei (in functie de frecventa si volumul lor de consum).
Politica de distributie
Cafeneaua isi va incepe activitatea cu o
locatie de 100 mp. Se va urmari inchirierea unui spatiu intr-o zona cu trafic
pietonal ridicat (in centru, in apropierea unei universitati sau a unor cladiri
de birouri, intr-un spatiu comercial). Doua aspecte de urmarit vor fi
posibilitatea deschiderii unei terase in timpul verii si locurile de parcare in
apropiere.
Spatiul cafenelei va fi amenajat astfel
incat sa poata fi separat in doua sau trei saloane. Acest lucru va permite atat
gazduirea de petreceri private, cat si amenajarea unui spatiu pentru nefumatori
in conformitate cu noua lege anti-fumat.
Programul de lucru va fi: Luni – Vineri
8.00 – 23.00, Sambata si Duminica: 10.00 – 24.00.
Clientii care nu si-au terminat cafeaua
dar trebuie sa plece vor putea sa o ia cu ei prin ambalaje, capace si paie
speciale pentru aceasta alternativa.
In functie de rezultatele primei
cafenele, managementul va decide momentul deschideri unei noi locatii.
Politica de promovare
Managementul doreste ca mecanismul cel
mai puternic de promovare al cafenelei sa fie recomandarea clientilor
multumiti.
Cafeneaua va fi promovata constant prin
ghidurile de petrecere a timpului liber atat in format hartie, cat si in format
on-line (ex. revista Sapte seri, www.localuri.ro, bucharest-guide.ro,
www.afterhours.ro). Prin aceste canale, se va prezenta o scurta descriere a
cafenelei, a serviciilor oferite si a serilor tematice, propria pagina de
internet si un numar de telefon pentru rezervari.
Managementul cafenelei va opta si pentru
o pagina proprie de internet prin care sa ofere informatii despre produsele
oferite si posibilitatea de a face rezervari on-line sau prin telefon.
Previzionarea vanzarilor
Managementul societatii a decis
abordarea unei strategii moderate de previzionare a vanzarilor, dat fiind
contextul economic general din Romania (si nu numai). Intr-adevar, piata
cafenelelor a cunoscut o crestere considerabila in ultimii ani, insa, in
conditiile actuale de piata se previzioneaza o evolutie mai modesta. Astfel,
pentru urmatorii 3 ani, societatea prognozeaza o crestere anuala de 25%.
In conditiile in care cafeneaua va fi
prevazuta cu terasa, managementul nu considera ca vor fi fluctuatii importante
in functie de anotimp. Intr-adevar, produsele servite intr-o cafenea sunt in
general mai apreciate in anotimpul rece, insa prezenta teresei va atrage
clienti si primavara sau vara.
Alte elemente cheie
In cadrul acestui gen de afaceri, un rol
aparte il are personalul, selectat atent pentru a se potrivi cu atmosfera
creata in cadrul cafenelei. Ulterior, salariatii vor urma cursuri de pregatire,
atat din perspectiva prepararii corecte a produselor comercializate, cat si din
perspectiva gestionarii relatiei cu clientul.
Echipa de manageri, cu o vasta
experienta in management, va avea un rol important in controlarea indeplinirii
obiectivelor pe parcursul activitatii, o data implementat planul de afaceri. Evaluarea
activitatii se va realiza periodic, presupunand analiza rezultatelor si a
modului in care sunt indeplinite obiectivele si strategiile propuse. Acest
sistem va permite corectarea eventualelor erori ce ar putea surveni pe parcurs.
3. Planul operational
Productia
Autorizatiile de functionare necesare pentru
deschiderea cafenelei se obtin de la Ministerul Alimentatiei Publice, Primarie,
Sanepid si Pompieri.
Locatia
Un punct cheie in demararea acestei
afaceri este gasirea locatiei potrivite, care sa asigure vizibilitate si
traficul necesar de clienti. Locatia aleasa va ajuta sau va pune piedici
dezvoltarii afacerii. In cazul unei cafenele locatia, stilul si ambianta vor
crea imaginea acesteia si vor selecta invariabil clientela.
Cafeneaua va fi localizata intr-o zona
centrala a Bucurestiului, avand un spatiu de 100 mp si o deschidere de minim 7
metri. Spatiul va fi renovat si amenajat, astfel incat sa inspire o atmosfera
primitoare. O atentie speciala va fi acordata utilitațiilor, finisajelor
superioare și elementelor de decor si iluminat indirect, instalație de
climatizare, etc.
Cafeneaua va cuprinde 15 de mese
(separate in doua sau 3 saloane), un bar, 2 grupuri sanitare, un vestiar pentru
salariati, un birou si o camera care va servi drept depozit.
Cafeneaua va vinde produse pe baza de
cafea, ceai, ciocolata calda, bauturi racoritoare, bauturi alcoolice, produse
de patiserie, prajituri, sandvisuri si inghetata.
Posibili furnizori:
·
Cafea: Julius Meinl Romania (cafea Julius Meinl), Strauss Romania
(Doncafe si Lavazza), Nordic Import Export Co SRL (Kimbo si Kose), Nestle
Romania (Nescafe), Pro Brands Distribution (Illy);
·
Bauturi
racoritoare: Coca – Cola Hellenic, American Pepsi;
· Bere: Heineken
Romania, Ursus Breweries, InBev Romania, United Romanian Breweries Bereprod;
·
Produse
de patiserie si prajituri: laboratorul de cofetarie ......
·
Sandwich-uri:
Snack-Attack, Toscana;
·
Inghetata:
Betty Ice, Delta.
Aparatele necesare (pentru prepararea cafelei, pastrarea
bauturilor alcoolice si racoritoare si a inghetatei) pot fi achizitionate sau
luate in comodat de la furnizorii de cafea si bauturi. In al doilea caz (cel
pentru care se opteaza in cadrul acestei afaceri), managementul se obliga sa
achizitioneze produsele doar de la acel furnizor, care poate impune un target
lunar obligatoriu (ex. 12 kg. de cafea / luna pentru un grup de aparate oferit,
acest grup fiind format dintr-un macinator, un expressor si un dedurizator).
Avantajele de a lucra in parteneriat cu furnizori
in loc de a achizitiona produsele dintr-un hipermarket precum Metro / Selgros /
Carrefour / Cora:
· economia
de timp - furnizorul va aduce necesarul de cafea / bauturi la intervale de timp
stabilite;
· costuri
reduse - aparatele sunt luate in custodie in mod gratuit, nu achizitionate sau
inchiriate, iar service-ul este gratuit; se primesc de asemenea si toate materialele
necesare servirii in mod gratuit (cesti,tave, meniuri, pahare, servetele,
etc.);
· personalul
este instruit de catre furnizorul de cafea cum sa utilizeze aparatele de cafea
si cum sa serveasca preparatele.
Numarul si tipul de aparate necesare
sunt detaliate in sectiunea financiara a acestui plan de afaceri, unde este
prezentata investitia initiala.
Deschiderea unei cafenele in sistem de franciza
Avantaje: renume si know-how care sa te
ajute sa deschizi si sa operezi afacerea intr-un mod cat mai profitabil.
Dezavantaje: taxa de franciza (intre
5.000 EUR si 30.000 EUR), redevente anuale din cifra de afaceri (intre 1% si
15%), posibile taxe de marketing si publicitate, respectarea a numeroase reguli
introduse chiar intr-un manual, respectarea loistelor de furnizori de produse
si echipamente, acceptarea controlului fracizorului cu privire la tehnicicle de
comercializare si mijloacele publicitare realizate, folosirea tehnicilor
standard de vanzare, prezentare si design.
Personalul
Personalul cafenelei va fi format din:
un responsabil de cafenea, 4 chelneri, 2 barmani si 2 persoane responsabile cu
curatenia care vor lucra in ture. Cu exceptia responsabilului de cafenea care
va avea o experienta considerabila in domeniu, recrutarea celorlalte persoane
va tine cont in primul rand de caracteristicile personale si dorinta de a
invata si mai putin de experienta acumulata in domeniu.
Acestia vor fi in subordinea responsabilului
de cafenea, care va avea obligatoriu experienta in conducerea unei cafenele.
Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea curenta a cafenelei, de
relatia cu furnizorii si clientii parteneri, dar va lucra si in mod direct cu
managementul societatii pentru a stabili si respecta metodele de promovare ale
cafenelei si bonsurile de performanta acordate salariatilor.
Chelnerii si barmanii vor fi instruiti
de catre responsabilul de cafenea si de catre furnizorii de cafea si bauturi
alcoolice cu privire la modul de utilizare al aparatelor, dar si privind
modalitatea de servire a diferitelor bauturi. Trainingul privind comportamenul
in relatia cu clientii va fi realizat de catre responsabilul de cafenea.
Pe langa servirea clientilor, se doreste
ca toti chelnerii sa prezinte produsele intr-o maniera atragatoare pentru
clienti, astfel incat sa genereze vanzare incrucisata (ex. produse de patiserie
pe langa ceaiul sau cafeaua comandate).
Clientii nemultumiti vor avea la
dispozitie atat o cutie de reclamatii (care va putea fi deschisa doar de catre
responsabilul de cafenea), cat si un numar de telefon mobil (de asemenea al
responsabilului de cafenea). Toate reclamatiile vor fi solutionate de catre
responsabilul de cafenea, care va lua masuri pentru a minimiza nemultumirea
clientilor (schimbarea produsului, oferirea unor produse din partea casei,
etc.).
Protectia impotriva riscurilor
Managementul a hotarat incheierea unei
polite de asigurare impotriva incendiilor, precum si instalarea unui sistem de
alarma si a unor camere de supraveghere.
Managementul doreste un control strict
al costurilor si asigurarea unui cash-flow stabil, astfel incat sa poata
reactiona la evenimente neprevazute care ar putea afecta activitatea firmei.
Contractul de inchiriere este realizat
pe un an, cu clauza de reinnoire automata. Pe parcursul acestui an,
proprietarul nu poate mari chiria. S-a dorit stipularea acestei clauze in
contract, pentru ca o eventuala marire de chirie sa aiba loc incepand cu al
doilea an, cand cafeneaua va avea un flux de clienti constant si o afacere mai
stabila. Incepand cu al doilea an, societatea doreste incheierea contractului
de inchiriere pe mai multi ani.
Aparitia unor noi concurenti in zona
cafenelei ar putea diminua traficul de clienti. Managementul doreste sa se
pregateasca pentru aceasta posibilitate prin fidelizarea clientilor, prin
programe speciale (carduri de fidelitate, consumatii ocazionale gratuite,
calitatea servirii si a produselor, seri tematice).
Managementul nu doreste o rotatie mare a
personalului. Pe langa salariile fixe, salariatii vor beneficia si de bonusuri
in functie de performanta sau evenimente speciale. Responsabilul de cafenea va
crea programe de motivare (implicarea tuturor salariatilor in activitatea
firmei, responsabilizarea lor, bonusarea lor). Responsabilul de cafenea va
beneficia trimestrial de un bonus format dintr-un procentaj din vanzarile
realizate peste un anumit target.
In cazul in care cafeneaua nu prezinta
rentabilitatea previzionata in primele 6 luni, managementul va obtine
autorizatiile necesare pentru transformarea locatiei in bar cu program
prelungit.
4. Management si organizarea afacerii
Organizarea afacerii
Directorul General va avea in subordine ierarhica intreg personalul
cafenelei, impreuna cu Responsabilul de cafenea. Responsabilul de cafenea va
avea in subordine ierarhica si functionala chelnerii, barmanii si persoanele
responsabile cu curatenia.
Politica de management a resurselor umane
Programul de recrutare si verificare a
personalului se va derula conform precizarilor din planul operational.
Recrutarea personalului se va efectua direct de catre societate. Prima persoana
angajata va fi Responsabilul de cafenea care se va implica ulterior in
angajarea personalului operational.
Intregul personal va fi angajat cu carte
de munca, pe durata nedeterminata. Remunerarea se va face prin salariu fix si
se vor acorda prime cu ocazia anumitor evenimente. Salariul net lunar va fi 3000
lei pentru responsabilul de cafenea, 1500 lei pentru barmani, 1000 lei pentru
ospatari si 700 de lei pentru personalul de curatenie.
Responsabilul de cafenea va avea si un
telefon mobil cu abonament platit de societate.
Directorii
Seful de cafenea va fi responsabil de activitatea
curenta a cafenelei. El va avea in subordine toti angajatii, va mentine
legatura cu furnizorii si partenerii cafenelei. Responsabilul de cafenea va
raspunde direct in fata actionarilor.
Corpul consilierilor
Actionarii societatii vor mentine legatura cu un avocat care sa le
ofere sfaturi juridice atunci cand au nevoie. De asemenea vor incheia un
contract de prestari servicii cu un contabil.
5. Planul financiar
Pentru toate cheltuielile s-a folosit un curs mediu de 4.3 Lei / EUR
Cheltuieli cu investitia initiala
Amenajarile vor fi realizate de firma Instant
Instal conform devizului de cheltuieli antecalculat cu ocazia intocmirii
planului de afaceri. Astfel:
· instalatia
electrica : pentru iluminat si functionarea unor utilaje : 2000 EUR ;
· instalatiile
sanitare, care cuprind alimentarea cu apa calda, rece si canalizarea pentru
evacuarea apei menajere : 2000 EUR ;
· instalatia
de incalzire / racire : asigura confortul prin temperatura, umiditate constanta
si aer purificat : 2000 EUR;
· instalatia
pentru curentii slabi : telefon, calculator,camere supraveghere, alarma, casa
de marcat, sonorizare etc. : 2000 EUR ;
· amenajari
interioare :
o plafon si
pereti rigips : 2000 EUR ;
o indreptat
pereti si zugravit cu vopsea lavabila : 2000 EUR ;
o parchet
80 mp: 2800 EUR ( 25 €/mp parchet+ 10€/mp manopera);
o gresie 20mp
: 600 EUR (20 €/mp gresie + 10 €/mp manopera) ;
· organizarea
interioara a cafenelei :
o barul – 4
mp :
§ cost
achizitie bar: 2000 EUR
§ oficiu
pentru spalarea si pastrarea paharelor si a veselei;
§ macinator
de cafea – asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
§ expressor
– asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
§ dedurizator
– asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
§ blender
– asigurat gratis de catre furnizorul de cafea;
§ 1
frigider pentru bauturi racoritoare – asigurat gratis de catre furnizorul de
bauturi racoritoare;
§ 1
frigider pentru bere – asigurat gratis de catre furnizorul de bauturi
alcoolice;
§ frigider/congelator
pentru inghetata – asigurat gratis de furnizorul de inghetata;
§ dozator
pentru bere – asigurat gratis de furnizorul de bere;
§ vitrina
frigorifica pentru mancare si prajituri – 500 EUR.
§ cuptor
cu microunde: 100 EUR;
§ casa de
marcat speciala pentru cafenele si soft (furnizor soft Top Horeca): 1200 EUR;
§ masina
de facut gheata: 200 EUR;
§ mobilier
tehnologic: barul, mese de lucru, dulapuri, etajere: 2000 EUR.
o Vestiarul
pentru salariati – 3 mp: mobilier – 300 EUR
o Spatii
de primire si servire: 80 mp (40 – 35 de locuri):
§ mese
patrate (90x90 cm): 15 buc x 100 EUR/ buc = 1500
§ fotolii:
30 buc x 80 EUR / buc = 2880 EUR
§ canapea
de colt (2 persoane): 2 buc x 400 EUR / buc =800 EUR
§ televizor
(lcd): 2 buc x 450 EUR / buc = 900 EUR
§ decoratiuni
interioare (vaze flori, plante de interior, tablouri, perdele, decoratiuni,
suporturi, etc.): 7000 EUR
§ sistem
video de supraveghere, monitorizare si inregistrare: 1.500 EUR
§ sistem
sonorizare: 1500 EUR
o Inventarul
pentru servire (vesela):
§ farfurii
desert: 40 x 2 EUR / buc = 80 EUR
§ tacamuri
(set: furculite + cutite + lingurite): 40 x 4 EUR / set = 160 EUR
§ note de
plata: 15 x 15 EUR / buc = 225 EUR
§ cesti cu
farfurioara pentru cafea si ceai, pahare pentru bauturi alcoolice si
racoritoare, scrumiere, servetele, tavi, suporturi pentru meniuri – asigurate
in mod gratuit de catre furnizorii de cafea, ceai, bauturi alcoolice si
racoritoare si tigari.
o Camera
pentru depozitare: rafturi – 200 EUR
o Birou –
4 mp
§ un
calculator: 1000 EUR
§ o
imprimanta / copiator / fax / scaner: 1000 EUR
§ un
telefon: 100 EUR
§ diverse
– birotica (dosare, hartie, pixuri, etc.): 100 EUR
Total cheltuieli de investitii :
40.645 EUR
Cheltuieli
lunare
Cheltuieli cu personalul
Poziție
|
Numar
|
Salariul individual net - Lei
|
Cost Total pentru firma - Lei
|
Șef cafenea / Responsabil
|
1
|
3000
|
5504
|
Barman
|
2
|
1500
|
2719
|
Chelner
|
4
|
1000
|
1775
|
Personal de curațenie
|
2
|
700
|
1213
|
Total
|
9
|
11.400
|
15.143
|
Abonamentul lunar de telefon mobil al responsabilului de cafenea: 30
EUR / luna
Cost total lunar cu salarizarea: 15143
LEI / 4.3 EUR = 3522 EUR + 30 EUR = 3552 EUR
Cheltuieli cu chiria
Chiria reprezinta in general costul
lunar cel mai mare. Chiriile cele mai mari se regasesc in special in spatiile
comerciale de tip mall. In situatia economica actuala, in conditiile in care
mall-urile au inregistrat o scadere drastica a numarului de vizitatori, este
probabil ca si chiriile sa mai scada, insa nu considerabil. S-a luat in calcul
o chirie de 40 EUR / mp.
40 eur / mp x 100 mp = 4000 EUR / lunar
Cheltuieli cu utilitatile (medie / luna): 260 EUR
Electricitate si apa: 250 EUR
Abonament RDS: 10 EUR
Cheltuielile cu aprovizionarea
Consumul dintr-o cafenea se imparte in
medie astfel:
· Produse
pe baza de cafea sau ceai – 40%;
· Bauturi
racoritoare –15%;
· Bere–
25%;
· Produse
de patiserie, prajituri, inghetata – 20%
Un client consuma in medie 2 - 3
produse.
Un kg de cafea de calitate (ex. Julius
Meinl) costa intre 100 si 119 RON iar prepararea unei cafele necesita 8 g de
pulbere de cafea, ceea ce rezulta ca dintr-un kilogram de cafea se pot prepara
pana la 125 de cafele.
Pentru 100 de clienti / zi x 30 de zile = 3000 de clienti lunar = 14.875
RON / 4.3 = 3500 EUR
Calcul: 3000 de clienti lunar x 2.5 produse / client = 7500
produse / luna
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000
produse, dintre care 1000 ceaiuri = 2200 RON
- Cost
cafea: 16 kg x 100 RON = 1600 RON
- Cost ceai:
1000 x 0.6 RON = 600 RON
Lapte condensat, zahar, pliculete de
miere = 300 RON
Bauturi racoritoare (15%): 1125 produse
lunar x 2 RON = 2250 RON
Bauturi alcoolice (25%): 1875 produse
lunar x 3 RON = 5625 RON
Produse de patiserie, prajituri si
inghetata: (20%): 1500 produse lunar * 3 RON = 4500 RON
Cheltuielile cu promovarea: 1% din vanzari = 160 eur / luna in primul an
Cifra de afaceri
Nota de plata pentru o persoana intr-o
cafenea contine 2 sau 3 produse.
Flux de clienti: in primul an se
estimeaza un flux de 100 de clienti zilnic, afacerea urmand sa creasca cu 25%
pe an si sa ajunga in al doilea an la 125 de clienti zilnic, iar in al III-lea
la 150 de clienti zilnic
In primul an – 100 de clienti zilnic – 3000 de clienti lunar
Cifra de afaceri lunara in eur (4.3 lei / eur) = 68.500 RON = 15.930
EUR lunar in primul an = 191.160 EUR ANUAL
Produse de cafea si ceai (40%) = 3000
produse, dintre care 1000 ceaiuri = 28.000 RON
- Pret mediu
cafea: 2000 x 10 RON = 20.000 RON
- Pret
mediu ceai: 1000 x 8 RON = 8000 RON
Bauturi racoritoare (15%): 1125 produse
lunar x 5 RON = 5.625 RON
Bauturi alcoolice (25%): 1875 produse
lunar x 9 RON = 16.875 RON
Produse de patiserie, prajituri si
inghetata: (20%): 1500 produse lunar x 12 RON = 18.000 RON
In al II-lea an – crestere cu 25% - 1.027.500 RON ANUAL
In al III-lea an – crestere cu 25% fata de anul II – 1.284.375 RON
ANUAL
Fond initial necesar
Total: 109472 eur – aprox 110.000 EUR
Investitia initiala in amenajare: 40.645
EUR
Salarii 6 luni: 21.312 EUR
Chiria 6 luni: 24.000 EUR
Utilitati 6 luni: 1.040 EUR
Aprovizionare 6 luni: 21.000 EUR
Promovare 6 luni: 1.475 EUR
Profit lunar
Cheltuieli lunare = 11610 EUR
Salarii: 3600 eur
Chiria: 4000 eur
Utilitati: 260 eur
Aprovizionare: 3500
Promovare: 250
Incasari lunare = aprox. 16.000 EUR
Profit lunar: 4400 EUR
Investitia initiala de 40.000 eur se amortizeaza in 10 luni – 1
an.
Profit mediu pe cafea simpla: 4 RON
· Cost /
cafea (fara zahar si lapte): 0.8 RON
· Cost /
cafea (cu 2 pliculete de zahar si unul de lapte): 1 RON
· Pret mediu
cafea simpla: 5 RON
Profit mediu pe cafea speciala: 7 RON
· Pret mediu
cafea speciala: 9 RON
· Cost
mediu cafea speciala: 2 RON
Profit mediu pe ceai: 5.4 RON
· Pret
mediu ceai: 6 RON
· Cost
mediu ceai: 0.6 RON
Profit mediu bauturi racoritoare: 3 RON
· Pret
mediu bauturi racoritoare: 5 RON
· Cost
mediu bauturi racoritoare: 2 RON
Profit mediu bauturi alcoolice: 5 RON
· Pret
mediu bauturi alcoolice: 8 RON
· Cost
mediu bauturi alcoolice: 3 RON
Profit mediu produse de patiserie,
prajituri si inghetata: 7 RON
· Pret
mediu: 10 RON
· Cost
mediu: 3 RON